Proiectul Multi-touch. Dezvoltarea de lecții transdisciplinare în sistemul educațional din România
Lucrare
prezentată în cadrul celei de-a IX-a Conferinţe Internaţionale de
Învăţământ Virtual – CNIV 2011, organizată în perioada 28-20 octombrie
2011 la Cluj Napoca
Abstract
This article presents the results of the project „Optimized educational process in the view of the knowledge society skills”. Launched actions occur in a time when the Romanian education system is characterized by a dynamic process of change. This project aims to implement the transdisciplinary curriculum "Learning for the knowledge society", in terms of curriculum reconstruction that will take place with the New Education Law. Through the activities, the project not only brings fundamental changes to the curriculum design in Romania, also creates an authentic framework for practical implementation of this concept, through a methodology able to sustain a convergence in the design and development of transdisciplinary lessons.
1. Introducere
Articolul de față relevă într-o primă parte acțiunile lansate de proiectul „Proces educațional optimizat în viziunea competențelor societății cunoașterii” („Multi-touch”),
după care prezintă d.p.d.v. metodologic demersurile de proiectare și
dezvoltare a lecțiilor transdisciplinare derulate în cadrul procesului
de implementare a curriculum-lui transdisciplinar „Învățarea pentru societatea cunoașterii”.
Sintetic, proiectul mai sus menționat conturează o serie de deziderate
ale sistemelor actuale de educație: flexibilizarea curriculumului,
formarea cadrelor didactice și a managerilor școlari pentru gestiunea și
aplicarea unui nou curriculum, „descentralizarea curriculară și
adaptarea curriculumului la nevoile specifice dezvoltării personale, la
cerințele pieței forței de muncă și ale fiecărei comunități” (Pactul
Național pentru Educație), centrarea curriculumului pe competențe
(blocuri de cunoștințe, deprinderi și atitudini care optimizează
rezolvarea de probleme în societatea contemporană).
Proiectul „Proces educaţional optimizat în viziunea competenţelor societăţii cunoaşterii”
este implementat de Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanţare
Externă din cadrul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului (UMPFE-MECTS) în parteneriat cu SIVECO Romania şi
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” şi este cofinanţat din
Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013.
2. Obiectivele specifice și activitățile proiectului
Proiectul „Proces educațional optimizat în viziunea competențelor societății cunoașterii” are ca scop punctual implementarea la clasă a curriculum-lui transdisciplinar „Învățarea pentru societatea cunoașterii”,
din perspectiva reconstrucţiei curriculare ce se produce prin noua Lege
a educației (2011). Astfel, obiectivele specifice ale proiectului
vizează optimizarea proceselor educaționale prin:
Ø dezvoltarea
unui curriculum transdisciplinar, ca parte a curriculumului la decizia
școlii, pentru domenile științific și umanist, pentru nivelul liceal;
Ø dezvoltarea de instrumente de predare, învățare, evaluare a elevilor potrivit curriculum-lui transdisciplinar elaborat;
Ø dezvoltarea în format digital a conținuturilor și a materialelor de predare-învățare-evaluare elaborate;
Ø dezvoltarea
și implementarea unui sistem inovativ de predare-învățare-evaluare
având la bază un set de echipamente și instrumente TIC de ultimă oră,
bazate pe tehnologia multi-touch, utilizând curriculumul
transdisciplinar și materialele didactice elaborate;
Ø structurarea
unor competențe profesionale care să faciliteze utilizarea pe scară
largă a instrumentelor de predare-învățare-evaluare create, inclusiv a
instrumentelor TIC, concomitent cu creşterea șanselor de accesare a
acestora de cât mai mulți beneficiari.
Activitățile derulate până în momentul de față au contribuit la realizarea obiectivelor sus menționate. Astfel,
- a fost dezvoltat „Curriculumul transdisciplinar pentru domeniile ştiinţific şi umanist”, aferent nivelului liceal;
- a fost elaborat „Ghidul Metodologic de aplicare la clasă a curriculumului transdisciplinar”;
-
au fost dezvoltate materiale didactice aferente curriculumului
transdisciplinar și aplicaţii practice aferente conţinutului teoretic
transdisciplinar, constând în proiecte didactice transdisciplinare
pentru domeniile ştiinţific şi umanist;
-
a fost digitizat conţinutul curricular transdisciplinar şi a fost
postat pe portal, pentru a fi preluat şi utilizat în cadrul
laboratoarelor TIC existente în licee;
Curriculumul
transdisciplinar a fost implementat în aproximativ 500 de licee din
toată țara în anul școlar 2010-2011. În urma formării a 1543 profesori,
beneficiind de ghidul de aplicare la clasă a curriculumului
transdisciplinar, de proiectele abordate şi de asistenţa tehnică oferită
de către membrii echipei de proiect, liceele participante au
implementat curriculumul şi proiectele didactice transdisciplinare. De
asemenea, în cadrul proiectului a fost organizat un concurs de proiecte
didactice transdisciplinare - după finalizarea implementării, la care au
participat 130 licee din ţară grupate pe regiuni de dezvoltare. Pentru
fiecare regiune de dezvoltare a fost desemnat un liceu câştigător,
acesta urmând să fie dotat cu laboratorul multi-touch. Liceele
câştigătoare ale concursului vor dezvolta proiecte didactice
transdisciplinare într-un mediu virtual, printr-o modalitate inovatoare,
utilizând echipamente bazate pe tehnologia multi-touch şi aplicaţii
software corespunzătoare. Dezvoltarea documentaţiei necesare
implementării laboratoarelor multi-touch este, de asemenea, un proces
complex de concepție care a presupus:
§ adaptarea conţinutului curricular transdisciplinar;
§ dezvoltarea metodologiei de scriere a scenariilor didactice şi a formatului pe baza căruia vor fi elaborate scenariile;
§ dezvoltarea
formatului pe baza căruia vor fi create obiectele de învăţare -
conţinut virtual educaţional cu ajutorul căruia vor fi create şi
dezvoltate proiectele didactice bazate pe tehnologia multi-touch;
§ dezvoltarea metodologiei de utilizare a tehnologiei şi echipamentelor multi-touch;
§ stabilirea metodologiei şi formatului de dezvoltare a proiectelor didactice multi-touch.
La final, se va realiza o cercetare de teren privind utilizarea tehnologiei multi-touch în educaţie.
3. Abordarea transdisciplinară. O nouă modalitate de organizare a conținuturilor
Specialiștii
în educație constată în mod realist cum școala de azi, prin furnizarea
curriculumului noțional depersonalizat și prin dezvoltarea preponderentă
a gândirii conceptuale, subestimează potențialul de învățare al
elevului la școală. Constatăm la nivel de curriculum, cel puțin în cazul
românesc, o serie de decalaje. Izolarea în suficienţa disciplinelor de
învăţământ, extrem de fragmentate, centrate pe inventarierea de
conținuturi și metodologii artificiale, constituie un simptom clar al
decalajului. În acest sens, devine necesară abordarea transdisciplinară.
Aceasta reflectă, generic vorbind, unitatea cunoașterii și abordările
holiste în educație. Din perspectivă curriculară, ea vizează fuziunea
mai multor discipline, sub forma integrării curriculare, cu
posibilitatea constituirii unui nou mod de abordare a cunoaşterii.
Transdisciplinaritatea
devine vizibilă la nivel conceptual, prin evidențierea unor
supra-concepte, imposibil de abordat în cadrul structurilor rigide
disciplinare. Numeroase sisteme de educaţie au optat pentru o abordare
integrată a curriculumului, una dintre cele mai des întâlnite forme de
integrare fiind organizarea disciplinelor pe arii curriculare, pornind
de la premisa că există o serie de competenţe generale comune unui grup
de discipline. În afara disciplinelor clasice, în unele ţări, în special
cele nordice, s-a trecut la introducerea unor teme transversale, la
activitatea prin proiecte, la intersecţia în curriculum a unor noi
dimensiuni ale educaţiei. Ca expresie a acestei integrări, temele
cross-curriculare reprezintă unităţi de studiu care permit explorarea
unor probleme semnificative ale ceea ce putem numi „lume reală”.
Desigur, proiectarea inter- sau transdisciplinară nu va conduce la
„desfiinţarea” disciplinelor, dar consecinţele benefice pentru
curriculumul şcolar sunt multiple: centrarea pe activităţi integrate de
tipul proiectelor; relaţionările între concepte, fenomene, procese din
domenii diferite; corelarea rezultatelor învăţării cu situaţiile din
viaţa cotidiană.
3.1. Un model instrucțional folosit în dezvoltarea lecțiilor transdisciplinare
În
activitatea de proiectare a conţinuturilor transdisciplinare, cadrul
didactic trebuie să cunoască în prealabil tipologia experienţelor de
învăţare specifice acestei abordări. Scopul pragmatic este dat chiar de
utilizarea acestor repere în proiectarea experiențelor de învățare
concrete. Acestea pot fi de tip I: experienţe general exploratorii – sunt concepute activităţi ce oferă elevului şansa de a identifica aria teamtică de interes; tipul II: activităţi alternative pe grupe de antrenament
- sunt concepute experienţe diferențiate de învăţare prin metode
orientate spre dezvoltarea proceselor intelectuale şi emoţionale; tipul
III: investigaţii individuale sau pe grupuri mici (separate,
accelerate, aprofundate): este un stagiu de creaţie a unor produse
ştiinţifice sau artistice ce reclamă un comportament specializat din
partea elevului.
Experiențele
de învățare astfel proiectate pot crea contextul formativ și stimulativ
al dezvoltării celor 20 de competenţe transdisciplinare concepute de L.
D’Hainaut (1980): exploatarea informaţiilor, relaţionarea cu mediul,
comunicarea eficientă, utilizarea limbajelor şi a codurilor, adaptarea,
rezolvarea problemelor, creativitatea, evaluarea, gândirea selectivă,
gândirea abstractă, gândirea explicativă, demonstrarea, predicția,
învăţarea eficientă, acţiunea eficientă, decizia, competenţa proiectivă,
conducerea schimbării, organizarea ştiinţifică.
3.2. Programa pentru cursul transdisciplinar opțional „Învățare pentru societatea cunoaşterii”
Focalizarea
pe problemele lumii contemporane, prin interogarea unora dintre acestea
şi elaborarea de proiecte care să ofere posibile scenarii de abordare
(în relaţie cu viaţa concretă), situează programa elaborată în proiectul
de față în zona abordărilor transdisciplinare. Cursul opţional „Învăţare pentru societatea cunoaşterii”
este destinat elevilor de clasa a XI-a, de la toate filierele şi
specializările din învăţământul liceal. Acesta include un buget de timp
de instruire de 37 de ore pe an - o oră pe săptămână, însă structura
cursului permite organizarea flexibilă a timpului de învăţare. Recent a
fost lansat Ordinul de minstru privind aprobarea programei pentru acest
curs opțional, ca și curriculum la decizia școlii pentru clasa a XI-a.
Cursul
este conceput ca un opţional inter-arii şi valorifică oferta de
cunoaştere a două dintre ariile curriculare incluse în planurile-cadru
de învăţământ: Matematică şi ştiinţele naturii şi Om şi societate.
Opțiunea pentru aceste două arii curriculare este motivată de faptul că
ele acoperă cea mai mare parte a competențelor profesionale și de
inserție socială stabilite la nivel european, asigurând totodată și
deschideri către alte competențe (cum sunt cele de comunicare și de
expresie artistică). Există o serie de elemente de noutate ale programei.
Acestea sunt: integrarea domeniilor de cunoaştere, generarea
conţinuturilor, învăţarea bazată pe proiect, utilizarea noilor
tehnologii (de ex. tehnologia multi-touch), noile roluri asumate de
către profesor, centrarea pe competențe. Mai jos este listat spectrul
competenţelor specifice corelate cu conţinuturile integrate.
Competenţe specifice
|
Conţinuturi asociate
|
1.1. Identificarea în limbajul cotidian a unor noţiuni specifice domeniilor abordate;
1.2
Organizarea demersurilor de cunoaştere şi de explicare a unor fapte,
evenimente, procese din viaţa reală prin folosirea conceptelor
specifice;
2.1. Utilizarea şi construirea de modele pentru explicarea unor fenomene şi procese naturale sau tehnologice;
2.2. Evaluarea calităţii informaţiilor ştiinţifice, pe baza surselor şi a metodelor care le-au generat;
3.1.
Realizarea unor transferuri şi integrarea cunoștințelor și a metodelor
de lucru specifice în scopul aplicării lor în proiecte de natură
științifică și/sau tehnologică;
3.2. Utilizarea TIC pentru stimularea creativităţii şi inovaţiei;
4.1.
Folosirea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate în
organizarea şi în prelucrarea datelor de tip calitativ, structural şi
contextual;
4.2.
Dezvoltarea disponibilității de a folosi deprinderi și cunoștințe
științifice pentru abordarea unor probleme de natură etică și/sau
socială;
5.1.
Raportarea elementelor semnificative din societate, din știință sau din
tehnologie la mediul înconjurător ca întreg și la sistemele sale
componente;
5.2. Analiza critică a implicațiilor etice ale opțiunilor acțiunii umane;
6.1. Gestionarea eficientă a propriei învăţări prin realizarea de proiecte individuale şi de grup;
6.2.
Evaluarea unor probleme contemporane pe baza cunoștințelor despre
trecut, în perspectiva estimării unor soluții pentru viitor, în
dezvoltarea unei diversități de proiecte;
7.1. Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite şi aplicarea acestora în dezvoltarea personală;
7.2.
Comunicarea asertivă şi cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor
probleme teoretice şi/sau practice, în cadrul unor grupuri diferite;
7.3. Valorificarea oportunităţilor de învăţare şi aplicarea practică a rezultatelor învăţării.
|
Nevoi şi resurse: utilizare, epuizare, găsire de noi resurse
Echilibre şi dezechilibre naturale; fenomene meteo extreme
Supravieţuirea ca individ, populaţie, specie, biosferă
,Călători şi călătorii prin corpul uman
Reacţii şi relaţii, cauze şi efecte (determinism şi predictibilitate)
Descoperiri accidentale (de exemplu: focul, roata...)
Potenţialul creator uman: descoperiri şi invenţii care au revoluţionat lumea
Siliciu / carbon – informaţie / cunoaştere
Tehnologia naturii şi natura tehnologiei
Călători şi călătorii prin Univers
Magia ştiinţei
Informaţie şi hazard
|
Tabelul 1. Corelarea competențe - conținuturi științifice
Dimensiunea temporală a temelor/unităţilor de învăţare propuse în curriculum-ul transdisciplinar „Învățarea pentru societatea cunoașterii”
poate fi considerată una din posibilele axe de structurare a
conţinuturilor. Problematica propusă prin grila de generare a
conţinuturilor și prin temele/unităţile de învăţare exemplificate
permite restructurarea conţinuturilor în așa fel încât elevii să poată
reconstitui evoluţia în timp a unei problematici (de ex, relaţia omului
cu natura, evoluţia tehnologiilor, contribuţia știinţei la dezvoltarea
societăţii). Utilitatea acestui demers este dată de faptul că profesorul
poate opta pentru un demers mai legat de aria „Om și societate”
(dimensiunea cronologică) sau de aria știinţelor (dimensiunea tematică).
Ca
exemplu, o unitate de învăţare este/poate fi legată de istoria
obiectelor și evoluţia știinţei care a permis apariţia acestora:
evoluţia surselor de producere a energiei. Pornind de la sursele de
energie aflate în natură (energia solară, transformată în energie
convenţională cu ajutorul plantelor și al animalelor), poate fi analizat
felul în care societăţile umane au exploatat sursele convenţionale
(utilizarea lemnului pentru încălzire și procese tehnologice, utilizarea
apei în sistemele hidraulice, apariţia cărbunelui ca principală sursă
energetică a revoluţiei industriale și lumii moderne), trecând spre
surse energetice mai eficiente (electricitatea produsă în hidrocentrale
sau în centralele nucleare), pentru a reveni la energia naturală
(energia solară, energia hidraulică, biogazul etc). Un astfel de traseu
conceptual permite luarea în considerare a celor cinci domenii (Omul – măsura tuturor lucrurilor; Resursele; Supravieţuirea; Hazardul; Ştiinţa şi tehnologia).
În demersul de proiectare a lecției, cadrul didactic va ține cont de câteva sugestii:
-
Programa nu trebuie privită ca ansambluri de conţinuturi impuse, ca
tablă de materii ce limitează intervenţia la clasă, ci ca instrument de
lucru;
-
Proiectarea trebuie corelată cu medierea pe care o realizează
profesorul și în acest caz. Medierea pedagogică îşi propune punctual
adaptabilitatea şi, în perspectivă, autonomia elevului, acestea
facilitate de demersurile profesorului de a pune în relaţie cunoştinţele
cu subiectul învăţării (elevul). Ea reuneşte două dimensiuni: medierea
cunoştinţelor şi medierea strategiilor de învăţare în cadrul
parteneriatului profesor-elev.
Tema „Călători şi călătorii prin Univers”
Conţinuturile (subtemele) care pot fi abordate în cadrul unităţii sunt: 1. Momente esenţiale ale explorării tainelor Universului: studiul
se poate concentra pe evoluţia în timp a cercetărilor privind
Universul, din Antichitate până în zilele noastre. Se vor evidenţia
descoperirile ştiinţifice şi consecinţele acestora; 2. Călătorul şi călătoria în istorie şi literatură: subiectul
poate fi dezvoltat predominant din perspectivă istorică şi literară:
evoluţia literaturii de călătorie; călători celebri şi experienţele lor;
lumi imaginare şi lumi reale; imaginea celuilalt în ochii călătorului; 3. Ştiinţă şi politică: cercetarea spaţiului în secolul XX: tema
poate fi abordată prin prisma relaţiei dintre modelele de comportament
în relaţiile internaţionale impuse de lumea bipolară postbelică şi
eforturile de cercetare a spaţiului cosmic în aceeaşi perioadă; 4. Apă, aer, foc, pământ: călătorii în căutarea celor patru elemente: se
pot reconstui expediţii organizate de-a lungul timpului pentru a studia
fiecare dintre cele patru elemente: explorarea oceanelor (expediţiile
conduse de J. Y. Cousteau), prima aselenizare, erupţia unui vulcan,
teritorii necunoscute (D. Livingstone şi H. Stanley în Africa); 6. Călătorind cu viteza luminii: tema
poate fi studiată prin simularea unei expediţii de cercetare a
spaţiului cu o navă care ar călători cu viteza luminii: ce ar putea
descoperi în diferite etape ale călătoriei; cât de departe ar putea
ajunge; ce tehnologii ar putea fi utilizate etc.; 6. Cosmogonia: modele de interpretare în istoria religiilor: Se
pot studia conexiunile dintre modelele de interpretare a lumii oferite
de religie de-a lungul timpului şi descoperirile ştiinţei.
|
Dezvoltarea temei nr. 3: Ştiinţă şi politică: cercetarea spaţiului în secolul XX
|
La sfârşitul unităţii de învăţare, elevii vor fi capabili:
· Să
identifice dimensiunile structurale, spaţiale şi temporale ale
Universului folosind puterile lui 10 şi efectuând o expediţie virtuală
ghidată de harta (digitală);
§ Să
explice efectele descoperirilor ştiinţifice legate de explorarea
Universului, redând o descriere (documentată cu suport imagistic) asupra
contextului social-istoric şi cultural în care acestea au avut loc;
§ Să descrie contextul politic general în care va avea loc competiţia pentru cucerirea spaţiului în perioada Războiului rece, enumerând principalele misiuni ce au marcat cursa spaţială;
§ Să
ordoneze repere temporale ale cursei înarmărilor din perioada
postbelică, realizând o axă cronologică care să evidenţieze şi
iniţiativele de cercetare;
§ Să
selecteze un anumit decupaj din conţinuturile specifice temei
integrate, care să conțină exemple ce pot fi transferate în viața reală;
Resurse: lecţii AeL, filme documentare, enciclopedii şi atlase, pagini web. Învăţarea anterioară: Din
lecţiile de fizică şi de geografie parcurse până în momentul de faţă,
elevii au noţiuni elementare legate de structura Universului.Pe baza
învăţării anterioare sunt capabili să întocmească proiecte, fişe de
lucru şi prezentări.
Învăţarea în afara şcolii: Din
experienţa acumulată în afara şcolii (în familie şi individual), elevii
au noţiuni de cultură generală legate de descoperiri şi invenţii,
tehnologii, construcţii naturale etc.
Învăţarea viitoare: După
parcurgerea acestei teme, elevii vor avea o uşurinţă mai mare în a
înţelege cum au apărut lucrurile pe care le folosesc zilnic, în a
asimila informaţii legate de baza ştiinţifică a tehnologiilor, îşi vor
dezvolta o disponibilitate mai mare pentru studiul individual.
Activităţi de predare-învăţare recomandate: Ca
sugestii pentru abordarea acestei teme propunem călătorii tematice, cu
scopul de a explora, observa şi a percepe lumea, urmând puterile lui 10,
unitatea de măsură fiind metrul. Fiecare călătorie poate fi abordată
sub formă de joc, concurs, cursă cu obstacole; la fiecare nivel de
străbătut elevul are de rezolvat probleme şi /sau situaţii-problemă
pentru a trece mai departe. El poate aborda călătoria din punct de
vedere al călătorului, se poate identifica cu un eventual locuitor din
zona străbătută sau poate să joace rolul unui reporter care să descrie
cât mai obiectiv ceea ce vede sau trăieşte. Rolurile se pot distribui în
grupele de lucru, iar rezultatele finale se comunică sub formă de
referate, eseuri, elevii pot să scrie scenariile şi să interpreteze
rolurile, etc. Pe parcursul temei este recomandat să utilizaţi:
vizionare de filme documentare ce ilustrează cucerirea cosmosului şi
rolul său în evoluţia omenirii, lucru pe echipe, realizare de proiecte,
planşe, postere, activităţi experimentale frontale şi demonstrative în
laborator (real sau virtual), organizare de întruniri, mese rotunde,
vizite la planetariu, activităţi experimentale.
|
Tabelul 2. Exemplu de dezvoltare a lecției transdiciplinare
În
cadrul proiectului de față a fost elaborată „Metodologia de dezvoltare a
proiectelor didactice” ce poate fi utilizată ca instrument de lucru în
dezvoltarea lecțiilor transdisciplinare. De asemenea, un ghid de
proiectare eficientă la clasă dedicat cadrelor didactice, adaptat pe
modelul instrucţional de proiectare transdisciplinară, și ale cărui
puncte nodale se circumscriu unor obiective majore, cu focalizări pe:
- Furnizarea unor repere practico-tehnice în construirea evenimentelor intrucționale utilizând tehnologia multi-touch;
- Elaborarea proiectului didactic în conformitate cu practicile avansate din domeniul proiectării didactice;
- Adecvarea
strategiei didactice proiectate la contextul de învățare asistat de
tehnologia multi-touch și integrarea încă din faza de proiectare a
strategiei de evaluare formativă;
- Utilizarea adecvată a metodologiei proiectării în scopul realizării centrării pe elev în învățare.
4. Proiectarea unei teme cross-curriculare utilizând aplicațiile multi-touch
Aplicațiile
multi-touch permit o prezentare multimodală interactivă a informaţiilor
prin elemente multimedia cu un grad crescut de interactivitate – filme,
animaţii, fotografii, secvențe audio, secvențe de film, simulări,
experimente, scenarii, ilustrații, hărți, modele, aplicații, jocuri,
etc. Masa multi-touch va conține animații ale unor evenimente la nivel
microscopic sau fenomene-gigant, vizualizări ale diferitelor reacții
chimice, texte cu informații despre hazardul unor fenomene, exemple de
demonstrații în laborator a unor fenomene rare. În dezvoltarea lecțiilor
transdisciplinare din cadrul proiectului Multi-touch se va urmări
maximizarea următoarelor deziderate ale învățării:
§ activismul
elevilor în utilizarea mesei multi-touch ca un instrument de facilitare
a proceselor de gândire și nu doar ca un mijloc de obținere de noi
informații;
§ comunicarea
eficientă între membrii echipelor și învățarea prin colaborare la
nivelul echipelor multi-touch sau la nivelul clasei în defavoarea
activităților individuale de manipulare/explorare a resurselor
disponibile;
§ învățarea
constructivistă prin care elevii utilizează aplicațiile mesei
multi-touch pentru a construi o înțelegere comună a conținuturilor
abordate;
§ autenticitatea sarcinilor - vor fi abordate probleme semnificative pentru viața reală a elevilor și nu probleme artificiale;
§ orientarea
spre scop - elevii vor utiliza aplicațiile mesei multi-touch pentru
a-și stabili scopuri, a planifica activități, monitoriza progresul și
evalua rezultatele și nu doar să rezolve probleme fără un proces de
reflecție.
Categoriile
de activități de învățare din cadrul lecțiilor transdisciplinare se pot
împărți în patru categorii (cf. Siemens G., 2009):
§ informarea
cu privire la diferite fenomene, idei prin prezentare directă
(material/texte de citit, imagini, diagrame/hărţi interactive,
prelegeri/înregistrări audio-video, animaţii, simulări) sau prin
învățarea bazată pe probleme pornind de la o sarcină de lucru și
integrând prezentările în sarcinile de învățare;
§ dezbaterea/comunicarea între grupurile de învățare pe baza produselor activității la masa multi-touch;
§ descoperirea
prin implicare directă în activități exploratorii asupra fenomenelor și
proceselor de orice tip (fizice, chimice, social/istorice, geografice),
§ demonstrarea
abilităților și cunoștințelor dobândite în situații auto și
inter-evaluare, concursuri/competiții intra-grupale, inter-grupale,
inter-școlare.
Proiectarea
unei lecții transdisciplinare este o acţiune planificată ce angajează
un set de operații organizate sub forma unui algoritm care conține:
1. Selectarea temei cross-curriculare şi analiza competenţelor specifice asociate acesteia;
2.
Identificarea asociaţiilor semnificative şi conturarea unei imagini
globale asupra temei prin realizarea unei hărţi disciplinare şi
conceptuale a temei cross-currriculare;
3. Descrierea aplicației multi-touch;
4. Definirea rezultatelor aşteptate în termeni de obiective operaţionale pe niveluri taxonomice Bloom.
5. Planificarea timpului: raportul teoretic/aplicație practică;
6.
Mobilizarea resurselor multi-touch: amenajarea corectă a laboratorului
multi-touch, completarea unei liste de verificare privind resursele
disponibile, activarea dispozitivelor spre utilizare;
7. Proiectarea şi dirijarea activităţilor de învăţare în sistem de instruire diferențiată, după cum urmează:
Obiective operaţionale
|
Conţinuturi esenţiale
|
Sarcini de învăţare
|
Stategii utilizate în aplicațiile multi-touch
|
Itemi de evaluare formativă
|
La sfârşitul activităţii, toţi elevii vor fi capabili:
O1 Să……
|
CO1
|
G1 -
G2 -
G3 -
|
SG1 - cel puţin ...
SG2 – cel puţin
SG3 - rezolvare de probleme, sinteză etc.
|
I(O1) -Identificaţi cel puţin ... ... ...
|
O2 Să…….
|
CO2………
|
SO2…………..
|
I(O2)…………
|
Gn = grupuri de ritmuri de instruire diferite;
O n = obiectiv operaţional;
CO n = conţinut aferent obiectivului operaţional;
SOn= sarcina de lucru derivată din On
I(O) – item de evaluare formativă corelat cu obiectivul pedagogic
8. Aplicarea strategiei învăţării colaborative
9.
Desfăşurarea activităţii culminante şi evaluarea sumativă a temei:
rezumarea şi sintetizarea rezultatelor prin produsele realizate; schimb
de produse/ rezultate/ concluzii (inter-învăţarea).
5. Concluzie
Prin activitățile derulate, proiectul „Proces educațional optimizat în viziunea competențelor societății cunoașterii” („Multitouch”)
nu aduce doar schimbări fundamentale la nivelul concepției curriculare
în România, ci creează ipostaze autentice pentru implementarea concretă
la clasă a acestei concepții, metodologic susținută și de un instrumentar apt să sugereze linii de convergenţă la nivelul proiectării și dezvoltării lecțiilor transdisciplinare.
6. Bibliografie
1. Cerere de finanţare, proiect „Proces educaţional optimizat în viziunea competenţelor societăţii cunoaşterii”
2. G. Apostolescu, C. Capiță, L. Căpiță, J. Cârstoiu, M. Garabet, O. Istrate, G. Vasile, G. Sreinu-Cercel, P. Petrescu, „Ghid metodologic de aplicare la clasă a curriculum-lui inter- și transdisciplinar pentru domeniile științific și umanist”, document în cadrul proiectului „Proces educațional optimizat în viziunea competențelor societății cunoașterii”.
3. L. Ciolan „Dincolo de discipline – ghid pentru învăţarea integrată/cross-curriculară”, Ed. Humanitas Educational, Bucureşti, 2003.
4. I. Roceanu, M. Vlada, P. Botnariuc, S. Făt, M. Prodana, „Dezvoltarea
formatului pe baza căruia urmează să fie create obiectele de învățare.
Repere în dezvoltarea formatului obiectelor de învățare”, document în cadrul proiectului „Proces educațional optimizat în viziunea competențelor societății cunoașterii”.
5. R. Jugureanu, „Project based learning on multi-touch systems”, in Advanced Distributed Learning in education and training transformation, Editura Universitară, Bucharest, 2010.
6. S. Fat S., P. Botnariuc, M. Prodana, „Metodologia și formatul de dezvoltare a proiectelor didactice multi-touch”, document în cadrul proiectului „Proces educațional optimizat în viziunea competențelor societății cunoașterii”.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul următorilor autori: prof. Radu Jugureanu - SIVECO Romania (Radu.Jugureanu@siveco.ro), prof. dr. Ion Roceanu - Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (iroceanu@adlunap.ro), dr. Petre Botnariuc - ISE (petre.botnariuc@gmail.com), Marius Prodana - SIVECO Romania (Marius.Prodana@siveco.ro).
Lucrarea
a fost publicată în volumul „A IX-A CONFERINŢĂ INTERNAŢIONALĂ DE
ÎNVĂŢĂMÂNT VIRTUAL”, Editori: Marin VLADA, Grigore ALBEANU, Dorin Mircea
POPOVICI
lect. dr. Silvia Făt - Universitatea din București, silvia.fat@elearning.ro
Investeşte în oameni!
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa
prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii
economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1. „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
„Proces educaţional optimizat în viziunea competentelor societăţii cunoaşterii”
Contract nr: POSDRU/55/1.1/S/25952
